• Despre mine și despre acest blog

alexnegrescu

~ The proof is in the pudding.

alexnegrescu

Arhive categorie: Cultură

Cedric Villani -Doctor Honoris Causa al UPB

18 Miercuri mai 2016

Posted by alexnegrescu in Cultură, Diverse, Uncategorized

≈ Scrie un comentariu

Matematicianului francez Cédric Villani, câștigător al Medaliei Fields în anul 2010, i-a fost oferit titlul de Doctor Honoris Causa de către Universitatea Politehnica din București pe data de 17 mai 2016, În Sala Senatului din Rectorat UPB.

Cu acest prilej, de la ora 09:00, Cédric Villani a susținut conferința ,,Les rêveurs lunaires ou comment la science a boulversé le cours de l’histoire” în Amfiteatrul AN 010 din Rectorat UPB, la care au participat studenți și profesori ai universității noastre.

villani_affiche-upb-RGB-01

cedric

Sursa foto: UPB.RO

Concursul de Matematică ”Dimitrie Pompeiu”, 8-10 mai 2015, Botosani

16 Sâmbătă mai 2015

Posted by alexnegrescu in Cultură

≈ Scrie un comentariu

În perioada 8-10 mai s-a desfășurat la Botoșani cea de-a XV-a ediţie a Concursului de Matematică „Dimitrie Pompeiu„, competiţie dedicată elevilor din clasele III-XI. Concursul este organizat de Filiala Botoșani a Societății de Științe Matematice în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Primăria Municipiului Botoșani, Consiliul Județean Botoșani, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul Național „A. T. Laurian” și Școala nr. 17 din Botoșani, fiind inițiat de în urmă cu 15 ani de prof. Artur Bălăucă, președinte fiindu-i timp de 12 ani marele profesor universitar Dan Brânzei, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.

Au participat sute de elevi din 15 judeţe din România, dar şi din Republica Moldova.

Anul acesta, președintele concursului este domnul profesor universitar Radu Gologan, de la Universitatea Politehnica din București, care este și Președintele Societății de Științe Matematice din România, iar președintele comisiei de selectare a subiectelor este domnul profesor universitar Doru Ștefănescu, de la Universitatea din București, care este Prim Vice-Președintele Societății de Științe Matematice din România și Vice-Președinte al „Mathematical Society of South Eastern Europe” (MASSEE).

Prezentăm în continuare discursul rostit la Festivitatea de Deschidere:

„Îmi voi centra discursul de astăzi pe matematică şi cultură.

Dacă vă vine să credeţi, acum 15 ani am luat cuvântul la această festivitate. Acum 15 ani am fost invitat la festivitatea de deschidere a Concursului de Matematică „Dimitrie Pompeiu”. Aveam 11 ani. Atunci nu cochetam cu matematica, ci cochetam cu poezia şi îmi plăcea Eminescu. Şi atunci, în 2001, am fost invitat să recit ”Călin, file de poveste”. (Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic …) Am pomenit de Eminescu iar astăzi pomenim cu toții de Pompeiu. Acum câteva zile s-au împlinit 60 de ani de la moartea lui Enescu, geniu muzical al secolului XX. De ce pomenesc de Enescu? Pentru că Enescu şi Pompeiu au avut ceva în comun. Pe lângă faptul că au fost fii ai Botoşaniului, pe lângă faptul că au fost mari personalităţi românești, Enescu şi Pompeiu au fost pasionaţi de vioară. Pompeiu cânta la vioară excepţional. Alături de Lalescu, de Cantor, de Poincare, de Ţiţeica etc.

Oamenii mari nu sunt doar specialişti în domeniul lor. Oamenii mari au cultură. Şi asta au pomenit cei care au vorbit înaintea mea. Este foarte importantă cultura pentru voi, mai departe. Sunteţi olimpici la matematică, dar este bine să nu neglijaţi celelalte activităţi.

În încheiere, mulţumesc autorităţilor locale pentru dragostea pe care o au pentru matematică. De asemenea, mulţumesc în mod special profesorilor Artur Bălăucă şi Ioan Ciobanaşu. Datorită acestor doi oameni, Pompeiu nu este doar o stradă din Bucureşti, ci Pompeiu este un matematician care a dat un concurs la care vin cei mai buni elevi.”

Sursa: Știri.Botoșani.ro

Festivitatea de Deschidere

Festivitatea de Deschidere

Casa Memorială ”Mihai Eminescu”, Ipotești

Casa Memorială ”Mihai Eminescu”, Ipotești

Biserica "Sfinții Voievozi" din Ipotești

Biserica „Sfinții Voievozi” din Ipotești

”Lacul codrilor albastru. Nuferi galbeni îl încarcă;”

”Lacul codrilor albastru. Nuferi galbeni îl încarcă;”

Tema 1 – Matematică 3

24 Marți feb. 2015

Posted by alexnegrescu in Cultură, Matematica_III, Muzică, Teme

≈ Scrie un comentariu

Bună seara, dragi studenți!

Atașăm primul set de probleme: Tema 1.

Pe lângă acest set, recomandăm ”ca temă culturală” audiția Concertului no. 21 pentru pian și orchestră de Mozart într-o interpretare magistrală: Dinu Lipatti (pian) și Herbert von Karajan (dirijor).

R. I. P. Aldo Ciccolini (15 August 1925 – 1 February 2015)

01 Duminică feb. 2015

Posted by alexnegrescu in Cultură, Muzică

≈ Un comentariu

Pianist renumit pentru interpretările lui Franz Liszt, Erik Satie, Maurice Ravel și Claude Debussy.

http://en.wikipedia.org/wiki/Aldo_Ciccolini

Ciccolini-Aldo-07

Arturo Benedetti Michelangeli Day

05 Luni ian. 2015

Posted by alexnegrescu in Cultură, Muzică

≈ Scrie un comentariu

Arturo Benedetti Michelangeli

Arturo Benedetti Michelangeli

Arturo Benedetti Michelangeli (n. 5 ianuarie 1920, Brescia – d. 12 iunie 1995, Lugano)

A fost unul dintre cei mai importanți pianiști ai secolului XX.

Interpretarea sa a Concertului pentru pian nr. 5 ”Imperialul” de Beethoven este excepțională.

Maria Callas Day

02 Marți dec. 2014

Posted by alexnegrescu in Cultură, Muzică

≈ Scrie un comentariu

MARIA CALLAS

(December 2, 1923 – September 16, 1977)

Cea mai mare soprană a secolului XX

Referințe: http://en.wikipedia.org/wiki/Maria_Callas

Maria Callas în ”La Traviata”

Maria Callas în ”La Traviata”

Recomandări video:

BACH și Căderea Zidului Berlinului

09 Duminică nov. 2014

Posted by alexnegrescu in Cultură, Muzică

≈ Scrie un comentariu

9 noiembrie 2014 – 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului

Video: Marele violoncelist al secolului al XX-lea, Mstislav Rostropovich, interpretând ”Sarabande” din Suita a doua pentru violoncel a lui Bach lângă Zidul Berlinului.

One morning in November of 1989, Mstislav Rostropovich was listening to the radio in his apartment in Paris when he heard a news report that crowds of freedom-hungry demonstrators were gathered at the Berlin Wall. Without hesitation, the great world-renowned cellist phoned a friend who owned a private jet and arranged to fly immediately to Berlin. When they arrived at the Wall, Rostropovich made his way to the spot known as “Checkpoint Charlie” – to him the ideal spot for an impromptu solo concert. There was only one problem – no place to sit! So Rostropovich’s friend “borrowed” a chair from one of the guards. Rostropovich sat down and began to play Bach’s Second Suite for cello, the “Sarabande’.

Sursa: https://artmodel.wordpress.com/2012/03/26/rostropovich-at-the-berlin-wall/

Mstislav Rostropovich

Mstislav Rostropovich

Suitele pentru violoncel solo ale lui Bach sunt niște bijuterii ale muzicii clasice, fiind printre cele mai interpretate compoziții pentru violoncel. Sunt foarte relaxante și potrivite pentru a ieși din rutină preț de câteva minute.

Recomandare:

Clara Haskil – O bijuterie pentru pian

04 Marți nov. 2014

Posted by alexnegrescu in Cultură, Muzică

≈ Scrie un comentariu

(Articol inspirat de I-CB-316.)

Întrebat acum un an ce preferă să asculte din muzica clasică, Papa Francisc a răspuns: Among musicians I love Mozart, of course. The ‘Et incarnatus est’ from his Mass in C minor is matchless; it lifts you to God! I love Mozart performed by Clara Haskil. Mozart fulfills me.

Toată lumea a auzit de Mozart. Dar acum vine întrebarea: Cine este Clara Haskil?

La o primă căutare pe Google, suntem direcționați spre Wikipedia:Clara Haskil de unde aflăm că aceasta a fost o pianistă născută la București (!) în anul 1895. Este în mod special apreciată pentru concertele și înregistrările ei cu piese de Mozart. Mulți o consideră cea mai bună interpretă a lui Mozart, din epocă. Este cunoscută și pentru interpretările superbe din Beethoven, Schumann și Scarlatti. Numele ei este păstrat viu de unul din cele mai mari concursuri de pian din lume, Concursul Internațional de Pian „Clara Haskil”, din Vevey, Elveția.

Clara Haskil

Ce citim pe Wikipedia pare nemaipomenit! O pianistă româncă este considerată una dintre cele mai mari interprete mozartiene!

Însă mai aflăm și ceva care ne întristează. Din cauza unei boli a coloanei vertebrale și a unei tumori a nervului optic, la care se adaugă perioadele dure de război, observăm că a avut o evoluție grea. A fost întreținută de admiratori (printre care se numără și compozitorul botoșănean George Enescu, câteva familii nobile din Elveția etc). Recitalurile erau puține.

Însă după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, lucrurile se schimbă. Este admirată de mari artiști precum Herbert von Karajan, Pablo Casals, Leopold Stokowski, Arthur Grumiaux etc și luată de aceștia în calitate de interpretă la diferite evenimente.

Între 1952 și 1957, ea a susținut peste 80 de concerte pe sezon, în Europa, SUA și Canada. Herbert von Karajan a invitat-o într-un turneu de trei săptămâni prin lume.

Pianistul Geza Anda, pianista Clara Haskil și dirijorul Herbert von Karajan

O mențiune aparte merită Festivalul de la Salzburg din 1956 (la care s-au împlinit 200 de ani de nașterea lui Mozart). O mare pianistă rusoaică, Tatiana Nikolayeva, a fost invitată să interpreteze, alături de Filarmonica din Viena, Concertul pentru pian nr. 22 de Mozart. Ea auzise la Moscova de faptul că marele dirijor austriac Herbert von Karajan se anunță a fi noul Arturo Toscanini și, deoarece văzuse în program că acesta va susține un concert cu London Philharmonic, a dorit să îl urmărească. Mărturia Tatianei Nikolayeva după 30 de ani este următoarea:

Programul se deschidea cu Simfonia “Jupiter” și se termina, în mod curios, cu acel Concert nr. 20 în re minor cântat de o pianistă căreia nu-i cunoșteam nici măcar numele. Simfonia a fost foarte bine interpretată și orchestra splendidă, dar Karajan nu era noul Toscanini, așa cum îmi fusese atât de lăudat în Rusia. Având repetiție a doua zi, am vrut să plec după pauză, dar am rămas. 

Deodată, o bătrână cu părul cărunt înnodat la spate de o manieră fără formă, târându-și picioarele, adusă de spate, a intrat pe scenă, urmată de Karajan, care o învăluia cu privirea. Mi-am zis: “O, Doamne! N-o să poată cânta.” Mi-a venit să fug de acolo, atât de tare îmi era teamă pentru ea. S-a așezat și a rămas imobilă, cu capul aplecat spre claviatură pe parcursul întregii introduceri orchestrale, dirijată magnific de către Karajan. Am ajuns la momentul în care intra pianul. Haskil a cântat prima frază. Instantaneu m-au podidit lacrimile. Orchestra a intrat apoi, transfigurată la rândul ei. Și, dintr-o dată, Karajan a devenit Toscanini . . .

(traducere din Diapason no. 604/2012 de [1])

Clara Haskil la pian

Charlie Chaplin declara că de-a lungul vieții sale întâlnise trei genii: Albert Einstein, Winston Churchill și Clara Haskil.

Charlie Chaplin

Ceea ce poate fi tulburător este că Clara Haskil nu a avut niciodată casa ei, stând doar cu chirie și ea, una dintre cei mai mari pianiști ai lumii, abia în anul 1952 a avut primul pian personal!

Merită să știm de ea!

Recomandări:

Surse:

[1] http://despreopera.wordpress.com/emotia-zilei/emotia-3-un-mister-in-varful-degetelor/

[2] http://www.psychologies.ro/cultura/maestri/clara-haskil-o-viata-daruita-muzicii-606510

[3] http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2013/11/clara-haskil-soarele-negru-al-pianului.html

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Clara_Haskil

A XVIII-a Conferinta a Societatii de Stiinte Matematice din Romania

26 Duminică oct. 2014

Posted by alexnegrescu in Cultură, Diverse

≈ Scrie un comentariu

În perioada 24-26 octombrie 2014 s-a desfășurat la Universitatea ”Al. I. Cuza” și la Colegiul Național ”Costache Negruzzi” din Iași cea de-a XVIII-a Conferință Națională a Societății de Științe Matematice din România. Au participat aproximativ 150 de profesori din România și din Republica Moldova din mediile preuniversitar și universitar. Conferința a avut trei secțiuni: Cercetare matematică, Rezolvare de probleme și Didactica și Istoria Matematicii.

Pe lângă activitățile de natură matematică, participanții la conferință s-au putut bucura de Expoziția ”Flori de toamnă” a Grădinii Botanice și de un superb concert de muzică de cameră.

Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași

Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași

Conferinta domnului prof. Radu Gologan - O tratare elementară a seriei funcției sinus

Conferința domnului prof. Radu Gologan – O tratare elementară a seriei funcției sinus

Conferința ”Asupra controlabilității problemei Neumann a ecuației undelor”

Conferința ”Asupra controlabilității problemei Neumann a ecuației undelor”

Concert cameral

Concert cameral

Teatrul Național / Opera Națională din Iași

Teatrul Național / Opera Națională din Iași

Palatul Culturii și Complexul Palas din Iași

Palatul Culturii și Complexul Palas din Iași

Grand Hotel Traian din Iași (construit în 1882 după planurile inginerului francez Gustave Eiffel)

Grand Hotel Traian din Iași (construit în 1882 după planurile inginerului francez Gustave Eiffel)

25 de ani de la disparitia dirijorului Herbert von Karajan

25 Vineri iul. 2014

Posted by alexnegrescu in Cultură

≈ Scrie un comentariu

„Fie că este vorba de dirijat, schiat sau de condus mașini de curse, eu pur și simplu vreau să fiu cel mai bun.” (Herbert von Karajan)

Ceilalți dirijori erau faimoși, renumiți, însă Karajan era un star. Faima sa trecea dincolo de cercurile muzicale și pătrundea în rândul oamenilor obișnuiți. Nimeni nu își amintea ce marcă de mașină conducea Furtwängler, însă orice ziarist austriac putea spune că Herbert von Karajan conducea un Mercedes-Benz 300SL cu numărul de înmatriculare … Îi plăcea schiul nautic. Era un pilot excelent. Conducea mașini sport. El singur afirma: „lumea crede că dirijatul este doar o pauză de la hobby-urile mele”.

Herbert von Karajan (5 aprilie 1908 – 16 iulie 1989) a fost unul dintre cei mai mari dirijori ai secolului al XX-lea. Conform [7], originea sa este greacă sau aromână (în acest caz, a avut un strămoș pe nume Gheorghe Ion Caraion). A început studiul pianului la vârsta de 4 ani. În perioada 1916-1926 urmează cursurile Conservatorului „Mozarteum” din Salzburg iar apoi cele ale Academiei din Viena, 1926-1929.

În 1928, la doar 20 de ani, debutează ca dirijor-șef al orchestrei din Ulm, Germania. Tot în 1928, dirijează opera „Salome” de Richard Strauss la Opera din Salzburg. La Festivalul din Salzburg debutează în anul 1933 cu opera „Faust” de Charles Gounod. În 1935, într-un turneu, dirijează la Opera Națională din București. Datorită performanței din 1938 la Opera din Berlin a operei „Tristan și Isolda”, criticii vremii l-au considerat drept unul dintre cei mai mari dirijori de operă din Germania, alături de Furtwängler și de Sabata.

Atunci a început contractul cu casa de discuri Deutsche Grammophone (DG), alături de care va efectua sute de înregistrări. În 1949 începe colaborarea cu Philharmonia Orchestra, proaspăt înființată de Walter Legge, la casa de discuri EMI.

În 1955 este numit directorul muzical (pe viață) al Filarmonicii din Berlin, ca succesor al lui Wilhelm Furtwängler.

Am punctat câteva date importante din activitatea lui Karajan. În continuare ne vom referi la câteva dintre înregistrările sale de referință.

Câteva dintre ele au primit distincția „Gramophone Award” (considerată Oscarul muzicii clasice): (1988) Strauss: „Der Rosenkavalier” (cu Elisabeth Schwarzkopf, Christa Ludwig etc), London Philharmonia Orchestra, EMI; (1984) Mahler: „Symphony No. 9”, Berlin Philharmonic Orchestra, DG; (1982-1983) Strauss: „Metamorphosen”, Berlin Philharmonic Orchestra, DG; (1981) Wagner: „Parsifal” (cu Peter Hoffman, José van Dam etc), Berlin Philharmonic Orchestra, DG.

Trebuie remarcată integrala simfoniilor lui Beethoven din anii 1961-1962 cu Filarmonica din Berlin, care culminează cu Simfonia a IX-a la care ia parte un minunat cvartet de soliști: Gundula Janowitz, Hilde Rössel-Majdan, Waldemar Kmentt și Walter Berry.
Aceeași Gundula Janowitz împreună cu Walter Berry, Christa Ludwig, Fritz Wunderlich și Dietrich Fischer-Dieskau realizează sub coordonarea maestrului înregistrarea oratoriului „Die Schöpfung” (Creația) a lui Haydn, apărută la DG în 1966.

Înregistrarea „Triplului concert pentru vioară, violoncel și pian” (op. 56) al lui Beethoven din 1970 (apărut la EMI) a unit sub bagheta dirijorului alte trei personalități ale secolului al XX-lea: David Oistrakh (vioară), Mstislav Rostropovich (violoncel) și Sviatoslav Richter (pian).

Colaborarea, mai sus menționată, cu Philharmonia Orchestra a oferit oportunitatea unor înregistrări istorice (apărute la EMI): (1953) Humperdink: „Hansel și Gretel” (cu Elisabeth Schwarzkopf etc); (1954) Mozart: „Cosi fan tutte” (cu Elisabeth Schwarzkopf, Nan Merriman etc); (1956) Verdi: „Falstaff” (cu Elisabeth Schwarzkopf, Tito Gobbi, Anna Moffo etc).
Tot cu Herbert von Karajan ca dirijor de operă merită amintite înregistrările: (1964) Bizet: „Carmen” (cu Leontyne Price, Franco Corelli etc); (1954) Donizetti: „Lucia di Lammermoor” (cu Maria Callas, Giuseppe de Stefano etc); (1955) Puccini: „Madama Butterfly” (cu Maria Callas, Nicolai Gedda etc); (1956) Verdi: „Il Trovatore” (cu Maria Callas, Giuseppe de Stefano etc); (1963) Puccini: Tosca (cu Leontyne Price, Giuseppe de Stefano etc).

În anul 2002 a fost înființat Premiul Muzical „Herbert von Karajan”, în valoare de 50 000 de euro, care trebuie să fie folosiți de beneficiar în ajutorarea tinerilor muzicieni. A fost oferit în anul 2003 violonistei germane Anne-Sophie Mutter, cea care la 15 ani a înregistrat cu maestrul „Concertele pentru vioară KV 216 și KV 219” ale lui Mozart (1978, DG).

O mențiune aparte merită discul apărut în colecția EMI: „Great Recordings of the Century” ce cuprinde interpretările pianistului român Dinu Lipatti ale lucrărilor „Concertul pentru pian op. 54” de Schumann și „Concertul pentru pian nr. 21 Elvira Madigan” al lui Mozart (1948, respectiv 1950).

Herbert von Karajan a fost cel mai bine vândut artist al „muzicii culte”, numărul exemplarelor vândute fiind estimat în anul 2007 la 200 de milioane.

Referințe și recomandări:
[1] Frank Hamilton, „Maria Callas. Performance annals and discography”, 1996.
[2] Norman Lebrecht, „The life and death of classical music”, Anchor, 2007.
[3] Richard Osborne, „Herbert Von Karajan: A Life in Music”, Northeastern, 2000.
[4] Roger Vaughan, „Herbert Von Karajan: A Biographical Portrait”, Norton, 1986.
[5] http://www.gramophone.co.uk/
[6] http://en.wikipedia.org/
[7] http://ro.wikipedia.org/

Sursa: Stiri.Botosani.ro

← Articole mai vechi

Abonează-te

  • Intrări (RSS)
  • Comentarii (RSS)

Arhive

  • iunie 2022
  • mai 2022
  • decembrie 2021
  • august 2021
  • aprilie 2021
  • august 2020
  • mai 2020
  • martie 2020
  • decembrie 2019
  • noiembrie 2019
  • octombrie 2019
  • august 2019
  • martie 2019
  • ianuarie 2019
  • noiembrie 2018
  • octombrie 2018
  • mai 2018
  • aprilie 2018
  • martie 2018
  • februarie 2018
  • ianuarie 2018
  • decembrie 2017
  • noiembrie 2017
  • octombrie 2017
  • iulie 2017
  • iunie 2017
  • mai 2017
  • aprilie 2017
  • martie 2017
  • ianuarie 2017
  • decembrie 2016
  • noiembrie 2016
  • octombrie 2016
  • august 2016
  • mai 2016
  • martie 2016
  • ianuarie 2016
  • decembrie 2015
  • noiembrie 2015
  • octombrie 2015
  • mai 2015
  • aprilie 2015
  • martie 2015
  • februarie 2015
  • ianuarie 2015
  • decembrie 2014
  • noiembrie 2014
  • octombrie 2014
  • septembrie 2014
  • august 2014
  • iulie 2014
  • iunie 2014
  • mai 2014
  • aprilie 2014
  • martie 2014
  • februarie 2014
  • ianuarie 2014
  • decembrie 2013
  • noiembrie 2013
  • octombrie 2013
  • septembrie 2013
  • august 2013
  • iunie 2013
  • mai 2013
  • aprilie 2013
  • martie 2013
  • februarie 2013
  • ianuarie 2013
  • decembrie 2012
  • noiembrie 2012
  • octombrie 2012

Categorii

  • Admitere
  • Algebră Liniară
  • Analiză Matematică
  • Anunțuri
  • Concursuri Studențești
  • Cultură
  • Diverse
  • I-A
  • I-AA-312
  • I-AB
  • I-AB-311
  • I-AB-313
  • I-AB-314
  • I-AC
  • I-AC-311
  • I-AC-312
  • I-AC-313
  • I-AC-314
  • I-CA
  • I-CA-313
  • I-CB
  • I-CB-311
  • I-CB-312
  • I-CB-313
  • I-CB-316
  • I-CC
  • I-CC-313
  • I-CC-314
  • I-CC-315
  • I-G
  • II-C-423
  • II-F-421
  • Matematica_I
  • Matematica_II
  • Matematica_III
  • Matematici_Speciale
  • Materiale
  • Muzică
  • Pregătire
  • Probleme
  • Punctaje
  • Teme
  • Uncategorized

Meta

  • Înregistrare
  • Autentificare

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Chateau de Ignacio Ricci.

Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
  • Urmărește Urmăresc
    • alexnegrescu
    • Alătură-te altor 70 de urmăritori
    • Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
    • alexnegrescu
    • Personalizare
    • Urmărește Urmăresc
    • Înregistrare
    • Autentificare
    • Raportează acest conținut
    • Vezi site-ul în Cititor
    • Administrează abonamente
    • Restrânge această bară
 

Încarc comentariile...