În perioada 13-15 mai s-a desfășurat la Botoșani cea de-a XVI-a ediţie a Concursului de Matematică „Dimitrie Pompeiu”, competiţie dedicată elevilor din clasele III-XI. Competiția este organizată de Filiala Botoșani a Societății de Științe Matematice în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Primăria Municipiului Botoșani, Consiliul Județean Botoșani, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul Național „A. T. Laurian” și Școala Gimnazială nr. 17 din Botoșani.
Concursul a fost inițiat în urmă cu 15 ani de prof. Artur Bălăucă, președinte fiindu-i timp de 12 ani marele profesor universitar Dan Brânzei, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.
Au participat sute de elevi din 15 judeţe ale României, dar şi din Republica Moldova.
Anul acesta, președintele concursului a fost domnul prof. univ. dr. Radu Gologan, de la Universitatea Politehnica din București, care este și Președintele Societății de Științe Matematice din România, iar invitat de onoarea fost domnul prof. univ. dr. Doru Ștefănescu, de la Universitatea din București, care este Prim Vice-Președintele Societății de Științe Matematice din România și Vice-Președinte al „Mathematical Society of South Eastern Europe” (MASSEE).
Prezentăm în continuare discursul pe care l-am rostit la Festivitatea de Deschidere a Concursului:
,,Într-o astfel de societate, unde a spune că eşti pasionat de matematică devine de la an la an o extravaganţă şi o ciudăţenie pentru mulţi – pentru că normalitatea reprezintă, din câte observăm, a te lăuda prin cât de ,,mai puţin bun” ai fost la matematică – într-o astfel de societate plină de impostură, un concurs cu numele lui Dimitrie Pompeiu, adresat copiilor, reprezintă o rază de speranţă. Pentru că numele lui Pompeiu, în afară de faptul că este scris pe ciocolata Poiana, pentru că acolo este sediul (pe bvd. Pompeiu din Bucureşti), nu mai reprezintă astăzi un reper. Şi totuşi, el trebuie să fie astăzi o rază de speranţă pentru societatea românească, şi aş sublinia trei calităţi ale lui Dimitrie Pompeiu. În primul rând, a fost un matematician care a făcut performanţă la cel mai înalt nivel. În al doilea rând, a fost un matematician-poet. Este cunoscut faptul că participa la serate literare şi că îl asculta pe George Bacovia recitându-şi poeziile. În al treilea rând, fiind în această perioadă delicată de mai spre iunie, Pompeiu a fost un foarte bun politician. Poate gândul la înaintaşii noştri care şi-au făcut meseria de politician cu cinste şi cu demnitate ne-ar ajuta să avem o Românie mai bună. În 1931, România a găzduit cea de-a 27-a Conferinţă Interparlamentară. Preşedintele Camerei Deputaţilor era Dimitrie Pompeiu, preşedintele Senatului era Mihail Sadoveanu şi preşedintele Consiliului de Miniştri era Nicolae Iorga – doi botoşăneni! Ce nume erau în 1931 în fruntea ţării! Iar şeful acestei Conferinţe era Dimitrie Pompeiu.
În aceste momente de impostură intelectuală, numele lui Pompeiu trebuie să fie prezent mai des în cugetul nostru. Iar alături de numele lui să nu uităm numele celor care ne-au format pe noi. De asta am menţionat numele profesorului Brânzei, de asta o să îî aduc aminte pe prof. Ţicalo, pe prof. Apetrei, pentru care din păcate soarta a avut alt plan. Trebuie să-i preţuim pe cei care sunt în continuare alături de noi, să le mulţumim pentru ceea ce ne-au oferit, pentru că datorită lor noi astăzi putem să afirmăm că înţelegem ceva din viaţă!”
https://www.youtube.com/watch?v=oTZUSshsnx8
Sursa: Știri.Botoșani.Ro
