(Articol inspirat de I-CB-316.)

Întrebat acum un an ce preferă să asculte din muzica clasică, Papa Francisc a răspuns: Among musicians I love Mozart, of course. The ‘Et incarnatus est’ from his Mass in C minor is matchless; it lifts you to God! I love Mozart performed by Clara Haskil. Mozart fulfills me.

Toată lumea a auzit de Mozart. Dar acum vine întrebarea: Cine este Clara Haskil?

La o primă căutare pe Google, suntem direcționați spre Wikipedia:Clara Haskil de unde aflăm că aceasta a fost o pianistă născută la București (!) în anul 1895. Este în mod special apreciată pentru concertele și înregistrările ei cu piese de Mozart. Mulți o consideră cea mai bună interpretă a lui Mozart, din epocă. Este cunoscută și pentru interpretările superbe din Beethoven, Schumann și Scarlatti. Numele ei este păstrat viu de unul din cele mai mari concursuri de pian din lume, Concursul Internațional de Pian „Clara Haskil”, din Vevey, Elveția.

Clara Haskil

Ce citim pe Wikipedia pare nemaipomenit! O pianistă româncă este considerată una dintre cele mai mari interprete mozartiene!

Însă mai aflăm și ceva care ne întristează. Din cauza unei boli a coloanei vertebrale și a unei tumori a nervului optic, la care se adaugă perioadele dure de război, observăm că a avut o evoluție grea. A fost întreținută de admiratori (printre care se numără și compozitorul botoșănean George Enescu, câteva familii nobile din Elveția etc). Recitalurile erau puține.

Însă după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, lucrurile se schimbă. Este admirată de mari artiști precum Herbert von Karajan, Pablo Casals, Leopold Stokowski, Arthur Grumiaux etc și luată de aceștia în calitate de interpretă la diferite evenimente.

Între 1952 și 1957, ea a susținut peste 80 de concerte pe sezon, în Europa, SUA și Canada. Herbert von Karajan a invitat-o într-un turneu de trei săptămâni prin lume.

Pianistul Geza Anda, pianista Clara Haskil și dirijorul Herbert von Karajan

O mențiune aparte merită Festivalul de la Salzburg din 1956 (la care s-au împlinit 200 de ani de nașterea lui Mozart). O mare pianistă rusoaică, Tatiana Nikolayeva, a fost invitată să interpreteze, alături de Filarmonica din Viena, Concertul pentru pian nr. 22 de Mozart. Ea auzise la Moscova de faptul că marele dirijor austriac Herbert von Karajan se anunță a fi noul Arturo Toscanini și, deoarece văzuse în program că acesta va susține un concert cu London Philharmonic, a dorit să îl urmărească. Mărturia Tatianei Nikolayeva după 30 de ani este următoarea:

Programul se deschidea cu Simfonia “Jupiter” și se termina, în mod curios, cu acel Concert nr. 20 în re minor cântat de o pianistă căreia nu-i cunoșteam nici măcar numele. Simfonia a fost foarte bine interpretată și orchestra splendidă, dar Karajan nu era noul Toscanini, așa cum îmi fusese atât de lăudat în Rusia. Având repetiție a doua zi, am vrut să plec după pauză, dar am rămas. 

Deodată, o bătrână cu părul cărunt înnodat la spate de o manieră fără formă, târându-și picioarele, adusă de spate, a intrat pe scenă, urmată de Karajan, care o învăluia cu privirea. Mi-am zis: “O, Doamne! N-o să poată cânta.” Mi-a venit să fug de acolo, atât de tare îmi era teamă pentru ea. S-a așezat și a rămas imobilă, cu capul aplecat spre claviatură pe parcursul întregii introduceri orchestrale, dirijată magnific de către Karajan. Am ajuns la momentul în care intra pianul. Haskil a cântat prima frază. Instantaneu m-au podidit lacrimile. Orchestra a intrat apoi, transfigurată la rândul ei. Și, dintr-o dată, Karajan a devenit Toscanini . . .

(traducere din Diapason no. 604/2012 de [1])

Clara Haskil la pian

Charlie Chaplin declara că de-a lungul vieții sale întâlnise trei genii: Albert Einstein, Winston Churchill și Clara Haskil.

Charlie Chaplin

Ceea ce poate fi tulburător este că Clara Haskil nu a avut niciodată casa ei, stând doar cu chirie și ea, una dintre cei mai mari pianiști ai lumii, abia în anul 1952 a avut primul pian personal!

Merită să știm de ea!

Recomandări:

Surse:

[1] http://despreopera.wordpress.com/emotia-zilei/emotia-3-un-mister-in-varful-degetelor/

[2] http://www.psychologies.ro/cultura/maestri/clara-haskil-o-viata-daruita-muzicii-606510

[3] http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2013/11/clara-haskil-soarele-negru-al-pianului.html

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Clara_Haskil