Lectii pentru pregătirea admiterii (2017) în UPB

Următoarele lecții pe care le voi ține pentru pregătirea admiterii în politehnica bucureșteană se vor desfășura după programul:

– sâmbătă (1 iulie), ora 09:00, sala BN 102 din Rectorat;

– miercuri (5 iulie), joi (6 iulie), vineri (7 iulie), ora 09:00;

– marți (11 iulie), miercuri (12 iulie), joi (13 iulie), vineri (14 iulie), ora 09:00.

Universitatea Politehnica din București oferă gratuit, elevilor din provincie, locuri de cazare pe perioada acestor cursuri. Le puteți solicita aici.

Vă aștept cu drag!

 

Fundal muzical pentru sesiune

Dragi studenți, vă doresc mult succes în sesiune!

Pentru fundal, la rezolvarea de exerciții, vă recomand:

Mozart – Concertul pentru clarinet K 622

Mozart – Concertul pentru flaut și harpă K 299

Mozart – Sonata pentru două piane K 448 (stă la baza studiului Mozart effect)

Mozart – Cvartetul pentru coarde „Primăvara” K 387

Mozart – Cvintetul cu clarinet K 581

Bach – Sonatele pentru vioară și pian BWV 1014, 1015, 1019

Beethoven – Sonata pentru vioară și pian nr. 5 „Primăvara”, op. 24

Interviu acordat Monitorului de Botosani

Cu prilejul desfășurării celei de-a XXI-a Conferințe Anuale a Societății de Științe Matematice din România am acordat un interviu doamnei Virginia Constantiniu de la Monitorului de Botoșani. Redăm în continuare conținutul acestuia. De asemenea, poate fi citit aici.

Reporter: – În deschiderea Conferinţei Anuale a Societăţii de Ştiinţe Matematice din România aţi spus că este esenţial să ne promovăm valorile …

Alexandru Negrescu: – Botoşaniul are foarte multe valori în toate domeniile. Prin concursuri şi conferinţe de matematică, noi îi scoatem în evidenţă pe cei ce excelează în acest domeniu. Un prim exemplu este Dan Goreac, doctor în matematică, profesor la Universitatea Paris Est, absolvent al Colegiului „Eminescu”, o valoare a Botoşaniului care acum ne face cinste în străinătate. Îi avem pe profesorul Ciobănaşu, pe profesorul Bălăucă, care din 2001 organizează Concursul „Pompeiu” şi alte evenimente care arată că Botoşaniul există în continuare pe harta matematicii româneşti. La conferinţa din acest an au primit diplome de excelenţă profesorii Alexandru Funduianu, Nicolai Buzdugă şi Ioan Băetu, fiecare având mari calităţi în matematică şi în viaţa societăţii de matematică.

– Câţi ani credeţi că mai sunt necesari pentru ca Botoşaniul să aibă matematicieni de talia lui Onicescu şi Pompeiu?

– Botoşaniul are acum mari matematicieni în lume. Poate faptul că ei studiază matematica superioară şi se implică mai mult în activitatea lor de cercetare, activează mai mult în universităţi şi participă la conferinţe în toată lumea şi poate mai puţin în România ne face să nu-i vedem. În 2017, lucrurile trebuie tratate diferit. Atunci poate se auzea mai repede de un vârf în viaţa ştiinţifică sau culturală. Acum sunt mai mulţi şi, din păcate, societatea se orientează spre altceva.

– În urmă cu zece ani, domnul profesor universitar Dan Brânzei declara pentru „Monitorul de Botoşani” că matematica e principalul obiect formativ în şcoală, ajută la formarea unei discipline în gândire, indiferent dacă elevii vor vrea să facă matematică, studii economice sau jurnalism.

– Mare adevăr a spus. Consider că toţi trebuie să iubească matematica, dar nu toţi trebuie să devină matematicieni. Avem nevoie de doctori, de avocaţi cu o gândire raţională, dar şi de buni meseriaşi. Sunt elevi străluciţi de-ai profesorului Artur Bălăucă, acum medici nemaipomenţi în ţară sau străinătate, profesori de fizică, chimie. Ei au iubit matematica şi matematica le-a format gândirea.

– Ce v-a spus Dan Brânzei la finalizarea studiilor universitare?

– Ne-a spus că în fiecare seară, înainte de a ne culca, să ne întrebăm dacă îi iubim suficient pe copii şi dacă mâine nu-i putem iubi mai mult şi nu putem face mai mult pentru ei. Pe 11 mai s-au împlinit cinci ani de când domnul profesor a plecat din această lume. Secretul carierei dumnealui a fost acela că îşi iubea foarte mult elevii, studenţii, colegii şi îi ajuta foarte mult. Iubea foarte mult societatea în care trăia şi activa. Şi acesta este de fapt secretul oricărei cariere.

– Multor copii le este frică de matematică. Oare nu reuşesc toţi profesorii să fie discipoli ai domnului Brânzei?

– Este o întrebare delicată. Un lucru în apărarea profesorilor este că birocraţia şi umblatul după adeverinţe, după puncte, nu-i mai lasă să se gândească seara dacă nu pot face a doua zi mai mult pentru elevi. Promovarea pe bază de puncte, hârtii nu le mai lasă timp să-şi urmeze adevărata menire. Simt şi eu acest lucru. Când intri în învăţământ ca tânăr profesor vrei să muţi munţii, să construieşti, dar nu te lasă sistemul. Ţi se cer o mulţime de lucruri care nu au legătură cu vocaţia, cu pasiunea ta. Cred că sistemul nu-l încurajează pe om să dea frâu liber sufletului, iubirii lui, pasiunii pentru cariera pe care şi-a ales-o. Sistemul vrea oameni care să execute, care să facă exact ceea ce li se spune şi să nu aibă timp să iasă din rutină, din tipare. Sistemul nu-i lasă pe profesori să fie liberi, să-şi dea frâu liber pasiunii lor pentru matematică şi pentru copii. Şi în această situaţie se află toţi profesorii, lucru valabil şi pentru celelalte domenii de activitate. Sistemul ne vrea disciplinaţi, executanţi.

– Ce ar trebui schimbat în sistemul actual de învăţământ?

– Cred că maniera de a aborda lucrurile trebuie adaptată anului 2017. Eu merg pe o matematică corelată mai mult cu tehnologia, cu practica. Matematica trebuie dusă în viaţa de zi cu zi. Când profesorul predă cercul, să le arate copiilor cum funcţionează morile de apă. Se încearcă treburile astea, dar nu există suficientă deschidere în această direcţie. Mi se pare că lumea rămâne tot la „fie triunghiul, se construieşte…”. În loc să se spună că dreptunghiul reprezintă o grădină, o curte, rămânem tot la „fie abcd, un dreptunghi”. Totul se pune în ecuaţii, chiar şi la clasele primare, una, două se trece în ecuaţie. E prea devreme, poate ar trebui să rămânem la raţionamentul acela tradiţional.

– Mulţi părinţi se plâng că nu mai ştiu să-şi ajute copiii.

– Din păcate, copiii nu mai sunt lăsaţi să-şi trăiască copilăria. Există o abundenţă de concursuri şcolare, de evaluări. Copilul trebuie lăsat să-şi aleagă singur drumul. Nu mi se pare o practică sănătoasă nici meditaţiile pentru copiii din clasele primare. Am observat că mulţi părinţi îşi vor copiii olimpici, că aşa e la modă. Nu toţi pot fi olimpici şi nu toţi trebuie să fie olimpici. Nu avem nevoie doar de matematicieni, poate unii vor să facă fizică, unii sunt pasionaţi de muzică, pictură, dans, nu trebuie chinuiţi şi obligaţi să meargă într-o direcţie impusă de adulţi.

– Poate din această cauză ajung unii elevi să urască şcoala.

– Ajung la un nivel de saturaţie pentru că nu au fost lăsaţi să guste din frumuseţea tuturor disciplinelor de la şcoală. Unii au fost îndopaţi cu o anumită materie. Importantă este cultura generală, însă unii tineri ajung la liceu sau la facultate şi nu citesc nimic pentru că au citit doar dacă le-a dat profesorul de limba română.

Unii elevi spun că noţiunile predate în şcoală nu-i ajută în viaţă.

– Asta pentru că multe noţiuni sunt predate prea abstract, sunt lipsite de substanţă, sunt seci. Dacă le lăsăm la modul de definiţie, teoremă, iar exemplele se reduc la această paletă abstractă a matematicii, copiii se întreabă la ce folos să le înveţe. Pe de altă parte, când văd oameni care se laudă că s-au realizat în viaţă fără să aibă nevoie de şcoală, unii copii spun că nu trebuie să ştie integrala definită sau noţiuni din structuri algebrice. Dacă li s-ar explica, dacă aceste noţiuni ar fi legate de elemente din viaţa de zi cu zi, alta ar fi situaţia.

– Cum vă explicaţi că avem olimpici internaţionali, dar în acelaşi timp şi rezultate dezastruoase la examenele naţionale?

– Avem mulţi olimpici, asta e clar şi e bine pentru că aceşti olimpici rămân în ţară, sau merg în străinătate şi ne reprezintă cu cinste. Predarea matematicii şi a celorlalte materii trebuie regândită, sunt multe de îmbunătăţit, dar nu aş fi atât de radical. Sunt şcoli cu rezultate foarte bune la examenele naţionale şi şcoli cu rezultate slabe, însă cele mai multe unităţi au rezultate de mijloc.

– De ce unii olimpici la liceu nu se menţin la acelaşi nivel al performanţei la facultate?

– În România există acest cult al olimpiadelor, însă trebuie să înţelegem că mulţi dintre olimpici nu aleg matematica. Ei aleg să o aplice în alte domenii precum informatica, ingineria sistemelor şi aşa mai departe şi se canalizează pe noul lor domeniu şi ajung cercetători de vârf în noua lor disciplină. Ei şi-au făcut treaba în mediul preuniversitar, iar la facultate iubesc matematica şi cu ajutorul ei ajung să fie persoane de vârf într-o corporaţie, instituţie, la o firmă. Nu mai sunt mediatizaţi, deşi sunt în continuare profesionişti pe domeniul lor. Nu cred că se pierd, pur şi simplu se duc spre ceea ce-i interesează cel mai mult.

– Dumneavoastră aţi rămas fidel matematicii.

– În 2010 am terminat facultatea, m-am înscris la masterat şi în paralel, în primul an, am fost profesor la Şcoala 9 „Elena Cuza”, iar în anul doi am predat la Colegiul „Garabet Ibrăileanu”. După ce am terminat masteratul, m-am înscris la doctorat la profesorul Andrei Halanay, la Universitatea Politehnică Bucureşti şi acolo am intrat în paralel ca tânăr asistent universitar, la 23 de ani. Am susţinut teza de doctorat pe 29 septembrie 2015, la 26 de ani. Îmi desfăşor activitatea în mediul universitar.

– Mulţi tineri valoroşi pleacă în străinătate. De ce aţi rămas în ţară?

– Îmi iubesc ţara şi poporul. Ca doctorand am făcut stagii de cercetare în Torino, am participat la şcoli de vară în Italia, am călătorit. Dacă vreau să merg în străinătate, pot să o fac oricând, dar îmi place să trăiesc în România. Îi apreciez şi pe cei care merg în străinătate şi care aduc faimă României prin activitatea lor. Aceşti oameni sunt ambasadorii ţării deoarece promovează România lucrurilor frumoase. Din păcate, se vorbeşte despre ţara noastră şi în termeni negativi şi de aceea ţara are nevoie de aceşti tineri care sunt profesionişti în diferite domenii.

18425479_1698225736871376_6534918119412243377_n

A XXI-a Conferintă Anuală a Societătii de Stiinte Matematice din România

În perioada 11-14 mai 2017 a avut loc la Botoșani cea de-a XXI-a ediție a Conferinței Anuale a Societății de Științe Matematice din România. Aceasta a fost oganizată de Filiala Botoșani a Societății de Științe Matematice din România, având ca parteneri: Consiliul Judeţean Botoșani, Primăria Municipiului Botoşani, Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoșani şi Colegiul Naţional „A.T. Laurian” din Botoșani. Au participat profesori atât din mediul preuniversitar, cât și din cel universitar, din toată țara, precum și din Republica Moldova și Franța.

logo_125

Evenimentul a fost dedicat aniversării a 125 de ani de la nașterea la Botoșani a matematicianului Octav Onicescu. Membru titular al Academiei Române, Octav Onicescu este considerat (alături de Gheorghe Mihoc) unul dintre creatorii școlii matematice românești de teoria probabilităților și statistică matematică. A introdus concepte noi în matematică, precum „lanțuri probabilistice cu legături complexe” și „mecanica invariantivă Onicescu”. Octav Onicescu este absolvent al Colegiului Național „A. T. Laurian” din Botoșani. După susținerea doctoratului la Universitatea din Roma (iunie 1920), cu profesorii Tullio Levi-Civita, Guido Castelnuovo și Vito Volterra, matematicianul botoșănean devine cadru didactic la Universitatea din București.

În aceeași perioadă, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” și la Școala Gimnazială nr. 17 din Botoșani, s-a desfășurat cea de-a XVII-a ediție a Concursului Național de Matematică „Dimitrie Pompeiu”, adresat elevilor din clasele III-XI. Președintele concursului a fost domnul prof. univ. dr. Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, iar președintele de onoare a fost cunoscutul prof. Artur Bălăucă. Invitat de onoare a fost domnul prof. univ. dr. Doru Ștefănescu de la Universitatea din București. Rezultatele concursului pot fi găsite pe pagina liceului.

37C

Festivitatea de deschidere. Foto: Știri.Botoșani.Ro

Festivitatea de deschidere a Conferinței și a Concursului de Matematică „Dimitrie Pompeiu” a avut loc vineri, ora 10:00, în Aula Magna a C.N. „A.T. Laurian”. Este prezentată pe larg de doamna Florentina Toniță pe Știri.Botoșani.Ro.

Alex Negrescu

Festivitatea de deschidere. Foto: Monitorul de Botoșani

BBD38F8741A04ED3A1BD160160CD6143

Festivitatea de deschidere. Foto: ArtStudio Pro

Din cuvântul pe care l-am adresat la festivitatea de deschidere: Aceste evenimente reprezintă o gură de aer curat pentru învățământul românesc. […] De ani de zile, profesorul Bălăucă și profesorul Ciobănașu împrospătează mediul educațional și mediul cultural cu acest concurs și cu astfel de conferințe. În aceste vremuri este esențial să ieșim înainte cu valorile noastre. De fiecare dată se are în vedere să se scoată în evidență cei mai buni, cei mai pasionați, cei mai dedicați profesori botoșăneni. Ei sunt un model pentru profesorii de matematică și sunt un model pentru toți. Aș vrea ca toți din societatea noastră să se dedice așa cum se dedică acești profesori de matematică. Apoi, am omagiat memoria prof. univ. dr. Dan Brânzei, prezentând datele importante din viața domniei sale și fotografii.

După aceasta, au urmat conferințele plenare, care s-au desfășurat după următorul program:

10:45 – 11:25 – Prof. univ. dr. Liviu Florescu, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași – Principiul minimei acțiuni

11:25 – 12:05 – Dr. Dan Goreac, Université Paris-Est Marne-la-Vallée – Chronicles of a Death Foretold: Modelling in (Our) Genes

12:20 – 12:35 – Prof. univ. dr. Doru Ștefănescu, Universitatea din București – Octav Onicescu și cultivarea algebrei în România

12:35 – 13:15 – Prof. univ. dr. Sebastian Anița, Universitatea ,,Al.I. Cuza” din Iași – Control regional pentru sisteme cu difuzie

13:15 – 13:30 – Prof. univ. dr. Vasile Berinde, Universitatea de Nord din Baia Mare – Opera matematică a lui O. Onicescu. Impact și vizibilitate internațională

13:40 – 14:20 – Acad. Mitrofan Cioban, Universitatea de Stat din Tiraspol – Proprietăți topologice ale spațiilor de măsuri de probabilitate. Aplicații

14:20 – 14:35 – Prof. univ. dr. Liviu Alexandru Sofonea, Comitetul de Istorie şi Filozofie a Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române – Elogium magisteri: Un OM între oameni!

În după-amiaza zilei de vineri și în dimineața zilei de sâmbătă, la C.N. „A.T. Laurian”, au avut loc conferințele din cadrul celor trei secțiuni: Cercetare matematică, Matematici elementare (Problem solving) și Didactica și Istoria matematicii.

DSC_0692

La Casa Memorială ”Mihai Eminescu”, Ipotești, cu o parte dintre participanți. Foto: prof. Ancuța Mititean

Site-ul conferinței: http://botosani.ssmr.ro/.